Înfiinţarea Bibliotecii Judeţene " I. G. Bibicescu "

Biblioteca Judeţeană din Drobeta Turnu-Severin a fost fondată în anul 1921 prin dania lui Ion Gheorghe Bibicescu, om de cultură şi guvernator al Băncii Naţionale (între anii 1914-1924).
Născut în anul 1848, la Ceneţi, în acea perioadă reşedinţa de judeţ a Mehedinţiului, Bibicescu s-a distins în viaţa publică a României ca ziarist şi economist, colaborator al lui C.A. Rosetti la " Românul". Mai este cunoscut şi ca folclorist dar despre acest lucru s-a menţionat mai puţin decâ trebuia.
În data de 22 iulie 1921, Bibicescu doneaza propria sa colecţie de cărţi pe care o deţinea în Bucureşti, oraşului Drobeta Turnu- Severin, adăugând actului de donaţie statutul " Bibliotecii populare I. G. Bibicescu ". Deputatul de Mehedinţi Teodor Costescu grăbeşte votarea donaţiei şi a statutului anexat ca lege.Alături de cărţi 30000 de volume ) Bibicescu donează şi o importantă colecţie de numismatică.
În anul 1925 colecţia de carte din donaţia lui Bibicescu şi-a găsit un loc stabil în Palatul Cultural construit prin finanţarea lui Theodor Costescu. Într-o sala mare si alte trei mai mici dar destul de spatioase s-au asezat în dulapuri artistic executate, carti adunate o viata întreaga cu multa truda de marele donator.
Fondul de carte donat de către Bibicescu şi alţii Bibliotecii din Drobeta Turnu-Severin este integral bun, nimic banal, totul reţine atenţia. Piesele nu sunt vechi; cele mai multe cărţi manuscris sunt copii din secolul al XIX-lea, reproducând însă manuscrise şi texte vechi care, iniţial, au circulat în secolele XVI-XVII: cronografe, cronici, legende apocrife.
Omogenitatea tematică excepţională precum şi valoarea istorică documentară a cărţilor donate denotă faptul că ele nu au fost achiziţionate întâmplător şi s-a mers pe firul permanenţei valorilor istorice naţionale. Aceast lucru reiese din tematica lucrărilor care tratează subiecte despre Dacia romană, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Bibicescu a încercat să strângă orice notiţă, orice fapt cât de mărunt referitor la pământul românesc care se vor vrea a fi acte doveditoare a trecerii noastre pe aceste meleaguri, mărturii ale existenţei noastre în timp.
Închei cu mărtuiria lui I. G. Bibicescu din Monitorul Oficial nr. 86 din 22 iulie 1921 : " Am avut fericirea ca eu, fiu mic şi sărac al Olteniei, să lucrez din fragedă tinereţe până la vârsta înaintată sub conducerea acelui apostol neuitat... Acum , ajuns la bătrâneţe, a sosit timpul să dau finţă dorului de mult hrănit în sufletul meu, de a lăsa, după trecerea mea din viaţă, compatrioţilor mei şi cu deosebire iubiţilor mei mehedinţeni un mijloc de a continua răspândirea culturii în generaţiile viitoare. Am avut fericirea să ajund să văd cu ochii împlinirea dorului de veacuri al tuturor românilor de a fi cu toţii întrupaţi într-un singur stat naţional, în România Mare şi întregită.Doresc să pun şi eu o pietricică la temelia organizării vieţii viitoare a neamului care va trebui să fie şi va fi strălucită. Cu acest gând, de mulţi ani am adunat, pe cât mi-a fost cu putinţă, o bibliotecă formată mai ales din cărţi privitoare la Ţările Româneşti şi la istoria neamului nostru... Ea va fi pusă în mod gratuit la îndemâna tuturor iubitorilor de cultură, atât din Mehedinţi, cât şi de aiurea şi în special elevilor şi elevelor care urmează cursurile în şcolile secundare, coemrciale, normale şi profesionale din Drobeta Turnu-Severin. Rog pe cetăţenii severineni să aibă grije de dania mea pe care le-o fac din dragoste fiiască şi din fierbintea dorinţă de a contribui la înălţarea generaţiilor viitoare ale iubiţilor mei olteni şi fraţilor de peste munţi împreună acum cu noi în de secoli doritul Stat naţional românesc. Dorinţa mea este ca, la modesta bibiotecă pe care o dăruiesc, să se adauge daniile altora în bani sau în altă avere spre a se putea dezvolta o mare bibliotecă din care să se poată împrumuta cărţi folositoare în toate ţinuturile învecinate şi astfel să radieze dintr-însa răspândirea culturii şi a ştiinţei"....

Servicii de biblioteca

Biblioteca trebuie sã fie interesatã (prin intermediul compartimentului de marketing al produselor şi serviciilor) permanent de redefinirea sarcinilor şi obiectivelor bibliotecarului, astfel încât acesta sã se afle „în serviciul utilizatorului", contactul bibliotecar-client având o importanţã strategicã în asigurarea calitãţii produselor şi serviciilor.

Biblioteca tradiţionalã oferã un numãr mare de suporturi şi servicii în speranţa cã acestea vor fi solicitate şi folosite. În mediul bibliotecar actual, influenţat de o multitudine de factori restrictivi, bibliotecile ar trebui sã-şi reorienteze politica de oferte spre acele produse şi servicii care sunt într-adevãr dorite de publicul utilizator. Ofertele învechite ar trebui oprite, fãrã a ţine cont chiar de obligaţiile bibliotecii şi de tradiţie.

Regândirea sarcinilor fundamentale va duce la restructurarea fondului, eliminarea documentelor nesolicitate, renunţarea la unele abonamente la publicaţii periodice şi seriale prea costisitoare, achiziţia de noi titluri din domenii de actualitate etc.

Serviciile de bibliotecã se împart în servicii de intrare, servicii de ieşire (care au contact cu utilizatorul) şi servicii comune tuturor tipurilor de organizaţii (financiar, personal etc.). Ceea ce ne intereseazã pe noi sunt serviciile de ieşire.

Factorii care influenţeazã serviciile de bibliotecã

Tipuri de servicii

1. Relaţiile cu publicul

Bibliotecile alcãtuiesc, organizeazã, conservã şi valorificã fondul de cãrţi, periodice şi alte documente grafice şi audio-vizuale, româneşti şi strãine, în funcţie de cerinţele de informare, lecturã şi studiu ale beneficiarilor.

Pentru satisfacerea cerinţelor de lecturã ale cetãţenilor, pentru apropierea documentelor de locul de muncã sau reşedinţã al acestora, bibliotecile îşi organizeazã secţii, filiale, puncte de împrumut.

Relaţiile dintre bibliotecã şi utilizator se stabilesc pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecii. Pentru a fi cunoscut de utilizator, Regulamentul se afişeazã la loc vizibil iar utilizatorul ia cunoştinţã de el cu ocazia înscrierii la bibliotecã.

Activitatea de relaţii cu publicul implicã înscrierea cititorilor. Pentru a beneficia de serviciile bibliotecii, utilizatorul, dupã ce a luat cunoştinţã de Regulament, completeazã şi semneazã Fişa contract de împrumut conform datelor din Buletinul de identitate, legitimaţia de serviciu, carnetul de elev, student sau talonul de pensie. Bibliotecarul confruntã datele înscrise de cãtre utilizator cu actele menţionate mai sus şi elibereazã Permisul de intrare.

Clienţii bibliotecilor sunt diferiţi de la un tip de bibliotecã la altul. De exemplu colecţiile bibliotecilor instituţiilor de învãţãmânt superior de stat şi cele ale filialelor bibliotecilor centrale universitare sunt accesibile studenţilor, cadrelor didactice, cercetãtorilor şi altor categorii de personal din instituţia de învãţãmânt superior respectivã.

Pentru alte categorii de utilizatori decât cele menţionate, bibliotecile centrale universitare şi bibliotecile instituţiilor de învãţãmânt superior pot percepe taxe în condiţiile prevãzute de lege.

2. Împrumutul de publicaţii

Împrumutul constituie activitatea de predare, pe baza unor documente, a publicaţiilor în vederea consultãrii acestora în afara bibliotecii (cu anumite excepţii).

Împrumutul publicaţiilor poate fi individual sau interbibliotecar (intern şi internaţional). Acesta se poate desfãşura în sistem tradiţional (manual) sau automatizat.

Împrumutul de publicaţii în sistem tradiţional

În sistemele manuale documentele sunt echipate cu anumite accesorii (fişe). Astfel pe coperta II a cãrţilor destinate împrumutului de publicaţii la domiciliu se ataşeazã Fişa pentru termenele de restituire. Aceasta va fi lipitã, servind ca buzunar în care se pãstreazã Fişa cãrţii pe perioada în care se aflã în bibliotecã.

Dupã înregistrarea împrumutului în Fişa cãrţii, bibliotecarul trece pe Fişa pentru termenele de restituire numãrul permisului utilizatorului şi data la care expirã împrumutul. Termenul de împrumut poate varia de la douã sãptãmâni la o lunã.

Prelungirea termenului de împrumut cu încã 15 zile se face numai cu avizul bibliotecarului, care menţioneazã pe Fişa de contract prelungirea termenului.

Rezervarea documentelor în vederea împrumutului. Dacã publicaţiile cerute de utilizator sunt împrumutate, acesta poate solicita bibliotecarului _ rezervarea acestora.

Pentru aceasta utilizatorul expediazã într-un plic pe adresa bibliotecii o carte poştalã având scrisã adresa la care domiciliazã, iar pe partea destinatã corespondenţei completeazã autorul şi titlul cãrţii ce urmeazã a-i fi rezervatã.

La revenirea publicaţiei solicitate în bibliotecã, bibliotecarul expediazã utilizatorului solicitant cartea poştalã completatã de acesta în prealabil.

Recuperarea publicaţiilor nerestituite la timp. Plicurile cititorilor care nu au restituit documentele la data expirãrii termenului de împrumut se separã de celelalte, aşezându-se într-un fişier pe care se specificã „Restanţieri" şi se mai aşteaptã zece zile. Dacã nici dupã zece zile nu se restituie publicaţiile, se va completa formularul Înştiinţare de restituire pe care se specificã data la care trebuie restituite publicaţiile şi titlurile lor. Înştiinţarea se expediazã prin poştã, recomandat la domiciliul utilizatorului restanţier.

Dacã în urma acestor demersuri utilizatorul restituie publicaţiile împrumutate, acesta va suporta numai cheltuielile pentru corespondenţã. Dacã publicaţiile restituite prezintã uzurã avansatã datoratã utilizatorului, acesta este obligat sã le înlocuiascã cu un exemplar identic sau sã plãteascã valoarea lor.

Bibliotecarul care nu întreprinde toate aceste mãsuri necesare pentru recuperarea publicaţiilor nerestituite de cãtre utilizator la termen şi nu întocmeşte actele necesare în acest sens este unic rãspunzãtor din punct de vedere financiar pentru aceste publicaţii.

Nu se împrumutã pentru lectura la domiciliu lucrãri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional, carte rarã şi bibliofilã, albume, atlase, dicţionare şi alte lucrãri de referinţã; de asemenea, nu se împrumutã la domiciliu publicaţii periodice şi seriale.

Fotografia a fost preluată de la: http://libraryservices.ebrschools.org/